luni, 30 iunie 2008

Intalnirea cu Eva

Intr-o buna dimineatza ne-am hotarat noi sa mergem in parcul Carol. Pe drum mi-a luat ochii o tanara domnisoara tare dezinvolta si vorbareata. O cheama Eva, are un verisor pe care am uitat cum il cheama si oricum nu e important, imi povestea cum e la ea la gradi si cum a cazut ea de pe tobogan.
Asa ca am avut tot timpul din lume de la intrarea in parc pana la tobogane sa incerc sa-i ridic moralul si s-o conving ca toboganele sunt chiar simpatice.

Deci, pusei mana pe umarul fetei, am strans-o bine de tot, de incurajare si privind-o in ochi i-am zis cu ton ferm: „Hai la tobogane, iubita mea!”. Tocmai ma pregateam sa o ridic la rangul de iubita oficiala, in ciuda ochilor maaaaaaari facuti si de mami si de bunica Evei.
Si cand ma asteptam si io sa pice mandra pe jos de cat de suav am incurajat-o imi zise cu dezgust: „Ma doare capul ... ” dandu-mi mana la o parte.
Halal natiune, uite ce mi-a facut ... gata am degradat-o, e doar o fetita.